În opinia lui António Guterres, războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială se leagă printr-o întrebare fundamentală: cine deține puterea și cum este utilizată aceasta?
La Adunarea Generală a ONU, discursul lui Donald Trump a prezentat o viziune foarte diferită față de cea a secretarului general, așa cum subliniază Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În intervenția sa, Guterres a abordat crizele globale ca fiind interconectate. El a evidențiat războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială ca având ca fundament puterea: cine o deține, cine este lipsit de ea, modul în care este folosită și modul în care se transformă.
Transformările puterii
Secretarul general a subliniat trei transformări semnificative. Noi centre de influență economică, politică și tehnologică au apărut între state. În același timp, puterea se mută de la guverne către un număr restrâns de corporații și indivizi. De asemenea, oamenii încep să transfere din ce în ce mai multă putere către mașini, iar agenții de inteligență artificială devin capabili să acționeze în moduri imprevizibile, iar armele autonome devin o realitate militară.
„ONU există pentru că puterea necesită reguli și umanitatea are nevoie de un loc în care puterea să răspundă principiilor.”
— António Guterres, Secretar General al ONU
Aceste transformări testează modul în care se exercită puterea, influențând războiul și pacea, resursele și oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile care pot schimba societatea.
Viziuni diferite asupra puterii
Tema principală a dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a remarcat că instituțiile internaționale continuă să reflecte raporturi de putere dintr-o epocă anterioară, care nu mai corespund realităților actuale.
La scurt timp după, Donald Trump a urcat pe aceeași scenă pentru a-și expune propria viziune asupra puterii și a modului în care aceasta ar trebui utilizată.
„Președintele Trump afirmă că SUA „respinge total orice încercare de a construi un plan globalist” pentru reglementarea inteligenței artificiale.”
— CBS News
Diferențele dintre cei doi lideri au fost evidente, în special în ceea ce privește inteligența artificială. Guterres a asociat această tehnologie cu războiul, inegalitatea și schimbările climatice, considerându-le provocări majore ale puterii. Trump, pe de altă parte, a propus redenumirea tehnologiei în „superinteligență” și a respins temerile legate de posibilele consecințe negative.
Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Regatul Unit va conduce eforturile internaționale pentru stabilirea unor standarde globale în domeniul inteligenței artificiale. Deși noul grup științific al ONU nu poate impune reguli, el poate facilita discuții între guverne și experți pentru a aborda problemele relevante.
Aspecte legate de climă și conflicte
În ceea ce privește schimbările climatice, Guterres a descris energia regenerabilă ca o oportunitate de redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui” și că „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a menționat schimbările climatice doar pentru a le considera o strategie a adversarilor săi.
Ambele discursuri au abordat situația din Gaza. Guterres a evidențiat distrugerile și necesitatea ajutoarelor umanitare, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este în impas.
Referitor la Iran, Trump a discutat despre posibila încheiere a unui acord care să permită reconstrucția țării, dar a menționat și „anihilarea” Republicii Islamice. Negocierile pentru un astfel de acord ar putea avea loc după alegerile din noiembrie din Statele Unite.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns afirmând că țara sa a fost atacată cu tehnologie avansată, dar că nu s-a supus. „Am răspuns, dar nu am atacat populația civilă”, a subliniat el, în contextul unui raport recent care indică posibile crime de război comise de Statele Unite.
Diplomația din culise
În timp ce liderii își expuneau opiniile public, diplomația continua în întâlniri bilaterale. Trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, prin intermediari. Trump a caracterizat întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Iranul a considerat discuțiile ca având o importanță minimă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump pentru prima dată din luna iulie. Discuțiile au reluat teme cunoscute și nu au dus la un acord concret, iar înțelegerea anterioară privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu a fost finalizată.
Întâlnirile desfășurate în marja Adunării Generale pot duce la rezultate semnificative, așa cum s-a întâmplat în trecut. De exemplu, în 2013, Statele Unite și Rusia au convenit asupra unui cadru pentru eliminarea armelor chimice din Siria, iar în 2015, același organism a susținut acordul nuclear cu Iranul.
Guterres a propus ca răspuns la schimbările în raporturile de putere conceptul de „multipolaritate în rețea”, care să includă mai multe centre de influență într-un cadru comun de drept internațional. Forumurile regionale și grupurile mai mici de state ar putea să joace un rol din ce în ce mai important în negocieri.
La mai bine de opt decenii de la înființare, ONU continuă să reunească liderii din întreaga lume pentru a-și prezenta pozițiile. Deși discursurile nu garantează un compromis, ele păstrează deschise canalele diplomatice. Guterres a încheiat cerând ca puterea legii să aibă prioritate față de legea celui puternic, o sarcină pe care succesorul său o va prelua într-o lume care, din păcate, pare să se îndrepte în direcția opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
