Premierul canadian Mark Carney poartă discuții cu liderii europeni pentru a explora o colaborare mai strânsă între Canada și Uniunea Europeană, în contextul unor relații comerciale deteriorate cu Statele Unite.
Proiectul nu vizează o aderare formală a Canadei la UE, însă Carney a menționat posibilitatea ca țara să devină un „membru asociat al Uniunii Europene”, conform The Wall Street Journal.
Acest statut este, în prezent, inexistent, având mai degrabă rolul de a defini un parteneriat extins care să apropie Canada de politicile, programele și piața UE, fără a necesita o aderare oficială.
Motivul căutării unei alternative
De-a lungul anilor, economia Canadei a fost strâns legată de Statele Unite, iar aproximativ 66% din exporturile acesteia se îndreaptă către piața americană. Tensiunile comerciale generate de administrația Trump și eșecul negocierilor au determinat guvernul de la Ottawa să caute noi piețe și parteneriate.
Carney își propune să transforme Canada într-un partener transatlantic, începând discuții cu lideri europeni importanți, conform informațiilor din WSJ.
Conceptul este sprijinit de diplomați canadieni și un grup restrâns de consilieri, inclusiv membri ai unui club de lectură din Ottawa, care mențin confidențialitatea discuțiilor avute.
Aspectele posibile ale parteneriatului
Discuțiile dintre Canada și UE se axează pe mai multe domenii strategice:
- energie și minerale critice;
- apărare și producție militară;
- inteligență artificială;
- baterii și semiconductori;
- cercetare științifică;
- infrastructură digitală și comunicații;
- mobilitatea studenților și angajaților.
Una dintre soluții ar putea fi reducerea barierelor comerciale pentru produsele esențiale, oferind Canadei acces îmbunătățit la piața unică europeană în anumite sectoare și permitând companiilor europene să acceseze resursele canadiene.
De asemenea, se discută despre simplificarea condițiilor de muncă și ședere pentru canadieni în UE, precum și despre participarea studenților canadieni la programul Erasmus.
Colaborare tehnologică și digitală
Canada și statele europene doresc să își reducă dependența de companiile americane de tehnologie. Printre propunerile discutate se numără interconectarea rețelelor de cercetare, dezvoltarea de sateliți comuni și construirea de centre de date, precum și instalarea unor noi cabluri submarine între cele două regiuni.
Scopul este de a crea o infrastructură digitală mai sigură, care să fie controlată de Canada și Europa.
Conform WSJ, unii oficiali implicați în discuții au renunțat la aplicații precum Gmail și WhatsApp pentru comunicări sensibile, din lipsă de încredere în platformele americane.
Resurse energetice pentru Europa
Canada este un jucător major pe piața petrolului, gazelor, uraniului și mineralelor critice. Guvernul Carney își propune să dezvolte rute prin care o parte mai mare din aceste resurse să ajungă în Europa, analizând utilizarea spărgătoarelor de gheață și a transportului prin Pasajul de Nord-Vest.
Aceste planuri sunt complicate și costisitoare, infrastructura de transport fiind adaptată în principal pentru comerțul cu SUA, iar redirecționarea resurselor către Europa ar necesita noi porturi, conducte și nave.
Guvernul canadian a anunțat deja investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construirea a șase spărgătoare de gheață pentru Garda de Coastă.
Proiecte de apărare avansate
Cooperarea militară dintre Canada și UE a evoluat semnificativ, Canada devenind, în februarie 2026, primul stat non-european care s-a alăturat programului SAFE, destinat achizițiilor comune pentru apărare.
Acest parteneriat permite companiilor canadiene accesul la proiectele de apărare europene și facilitează achiziția de echipamente militare din Europa, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor canadiene pentru achiziții externe erau direcționate către SUA.
Ottawa ia în considerare și reducerea comenzii pentru avioanele F-35 americane, optând în schimb pentru avioane Gripen produse de Saab.
Canada a selectat compania germană ThyssenKrupp Marine Systems ca furnizor preferat pentru până la 12 submarine convenționale, estimându-se că valoarea achiziției se va ridica la zeci de miliarde de dolari. Contractul este încă în negociere, iar primele submarin ar trebui să fie livrate până în 2034.
„Al 28-lea stat al UE, nu al 51-lea stat american”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, un lider european frecvent implicat în discuțiile cu Carney, a sintetizat viziunea în termeni provocatori: „Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”
Această afirmație vine ca o reacție la comentariile repetate ale lui Donald Trump care sugera că Canada ar putea deveni al 51-lea stat american.
Carney a exclus anterior posibilitatea aderării formale la UE, având în vedere că tratatele europene stipulează că doar un „stat european” poate solicita aderarea, condiție pe care Canada nu o îndeplinește geografic.
Totuși, un parteneriat special, negociat separat de procesul de aderare este posibil. Canada are deja un acord comercial extins cu UE din 2017 și participă la diverse programe europene de apărare.
Provocările unei colaborări rapide
Translatarea centrului economic de la SUA către Europa nu poate fi realizată rapid, dat fiind că piața americană este vastă și strâns legată de Canada prin rețelele de producție stabilite de-a lungul anilor.
De asemenea, economia UE crește mai lent decât cea americană, iar transportul mărfurilor peste Atlantic este mai costisitor, ceea ce face dificilă completarea dependenței de SUA.
Există și obstacole interne în UE. Acordul comercial CETA, semnat de Canada și UE cu aproximativ un deceniu în urmă, nu a fost ratificat de toate statele membre. Conform Comisiei Europene, zece țări trebuie să finalizeze ratificarea: Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia.
Bruxelles-ul trebuie să evite apariția impresiei că oferă Canadei privilegii fără obligațiile de care beneficiază statele membre. O abordare prea generoasă ar putea fi solicitată și de alți parteneri.
În Canada, apropierea ar putea genera tensiuni în Alberta, provincie dependentă de industria petrolieră, unde există o opoziție față de reglementările europene de mediu. De asemenea, Quebecul ar putea fi reticent față de angajamente care implică cedarea unor atribuții de reglementare.
O colaborare, nu o rupere totală de SUA
Planul lui Carney este semnificativ, dar nu implică ruperea legăturilor cu Statele Unite. Cele două economii rămân interconectate, iar Canada și SUA continuă să colaboreze în cadrul NATO, împărtășind responsabilitățile pentru apărarea continentului nord-american prin NORAD.
Obiectivul este de a reduce dependența excesivă de Washington, oferind Canadei alternative pentru exporturi, tehnologie, apărare și energie, astfel încât deciziile Casei Albe să nu genereze un impact major asupra economiei canadiene.
Conceptul de „membru asociat al UE” nu este un statut juridic recunoscut și nici o propunere oficială din partea Bruxelles-ului, ci o ambiție politică a lui Carney de a construi o relație suficient de strânsă pentru ca Canada să funcționeze ca un partener transatlantic.
Dacă planul va progresa, ar putea stabili un nou model de asociere cu UE pentru statele democratice care doresc acces la piața europeană fără intenția de a deveni membre.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/al-28-lea-stat-al-ue-nu-al-51-lea-stat-american-marea-repozitionare-pregatita-de-canada
Sursa foto: Inquam Photos
